Aspectul exterior
Cuprins, ca talie, intre cerbul comun si caprior, cerbul lopatar are lungimea corpului de 1,25-1,65 m, iar coada, mai lunga decit a celorlalte specii de cervide de la noi, este vizibila atit in miscare cit si in repaus, avind cea 16-18 cm. Greutatea maxima la care poate ajunge mas ului este de 125 kg, iar femela de 65 kg. Blana de vara are culoarea brun-roscata, cu pete albe pe spinare, care, spre deosebire de caprior si cerb, la care se gasesc numai la iezi, respectiv vitei, la cerbul lopatar se gasesc atit la tineret cit si la adultii de ambele sexe, dar numai in blana de vara. Ventral si pe fata interna a picioarelor, culoarea blanii este alba. Blana de iarna are o culoare brun-aurie pe spinare, mentinindu-se alba pe partea ventrala si pe fata interna a picioarelor. Extrem de rar se intdnesc cazuri de albinism, cu blana aiba ca zapada.

Comportamentul
Spre deosebire de cerbul comun, care este animal tipic de padure (cu exceptiile din vestul tarii, unefe poate fi intilnit si in cimp), lopatarul manifesta periodic o tendinta de sedere in cimpul agricol, in cautarea hranei, in special primavara si toamna dupa aparitia griului. Cu toate acestea pagubele produse deiopatar culturilor agricole sint sporadice si neinsemnate. Dupa prima ninsoare se refugiaza insa la adapostul padurii. Se imperecheaza in luna octombrie, epoca de imperechere numin-du-se, ca si la cerbul comun, boncanit. Sunetele emise de masculi in aceasta epoca se aseamana foarte mult cu un sforait si difera total de mugetul de tunet al ceibului comun. Totusi, luptele intre masculi in timpul boncanitului sint violente. in luna iunie a anului viilor apar viteii, de regula, cite unul pentru fiecare ciuta adulta, dar in conditii favorabile de viata procentul de ciute care fata cite doi vitei este ridicat. Dupa fatare viteii ramin un an impreuna cu ciutele.

Viata reproducatoare
Se imperecheaza in luna octombrie, epoca de imperechere numindu-se, ca si la cerbul comun, boncanit. Sunetele emise de masculi in aceasta epoca se aseamanafoarte mult cu un sforait si difera total de mugetul de tunet al ceibului comun. Totusi, luptele intre masculi in timpul boncanitului sint violente. in lunaiunie a anului viilor apar viteii, de regula, cite unul pentru fiecare ciuta adulta, dar in conditii favorabile de viata procentul de ciute care fata cite doi vitei este ridicat. Dupa fatare viteii ramin un an impreuna cu ciutele.
Animal inzestrat cu un puternic instinct de asociere, cerbul lopatar se intilneste adesea in ciurde mari, de pina la 200 exemplare. De obicei, cirduriie sauciurdele sint constituite separat din ciute si vitei si alta ciurda din tauri de diferite virste. Asocierea in cirduri a cerbului lopatar este mai durabila decit la cerbul comun. Coarnele, care apar numai la mascul, incep sa se lateasca de la mijlocul prajinii catre virf, capatind forma unei lopeti, de unde si denumirea populara a acestei specii. Ca si la cerbul comun, coarnele cerbului lopatar cad in lunile martie-aprilie, fiind complet dezvoltate catre sfirsitul lunii august.